După ani în care au fost simpli consumatori, cetățenii sunt plasați în centrul sistemelor energetice.

În cel mai recent pachet energetic – Energie curată pentru toți europenii – Uniunea Europeană, de exemplu, plasează cetățenii în centrul său, dându-le puterea să devină „pe deplin activi”, părți cheie în tranziția energetică.   

Aceasta presupune o creștere în implicarea cetățenilor pentru producție, depozitare, distribuție și utilizarea de energie termică, precum și potențială proprietate a plantațiilor de plante energetice. Realizarea acestei ambiții se bazează pe inovarea socială, inclusiv pe dezvoltarea de noi modele de afaceri energetice comunitare.

La rândul său, UE a fixat speranţele sale asupra dezvoltării şi difuzării continue a abordării bazate pe comunitate pentru producția și consumul durabil de energie.

În orice caz, proiectelede energie regenerabilă demarcate de comunitate rămân de obicei o parte „de nișă” a sistemului energetic general. Acesta este cazul tărilor europene precum Danemarca, unde acțiunea comunitară a început în anii 1970 și este în mare parte văzută ca fiind responsabilă pentru dezvoltarea și succesul proiectelor de energie eoliană pe uscat sau Germania care în anul 2015, avea aproximativ 973 de cooperative energetice active în generarea de energie regenerabilă, în principal din solar fotovoltaic, initiate din succesul testat de către comunități.

În acest moment, în România, există peste 100 de sisteme cu centrale pe tocătură de lemn instalate în case particulare, puterea instalată depășind valoarea de 5 MW. Un început de drum cu potențial, ce poate furniza pe piață exemple solide de bună practică.